miercuri, 18 ianuarie 2023

Castelul de hârtie - de Miranda Cowley Heller

Așa cum cele mai frumoase zile de vară vin după o ploaie torențială, care spală negrul norilor lăsând cerul albastru intens și aerul curat, întâmplări și evenimente petrecute într-o zi pot dezveli zeci de ani trecuți, limpezindu-le amintirile.

Cartea este romanul de debut al Mirandei Cowley Heller, fostă vicepreședintă și directoare pentru seriale dramatice la HBO, iar acțiunea se petrece în Cape Cod, locul unde aceasta și-a petrecut vacanțele copilăriei.

Personajul central este Elle Bishop, care, de-a lungul a celor 24 de ore ale unei zile de vară, este nevoită să aleagă între cele două mari iubiri ale vieții sale. O alegere între dragostea răbdătoare și dragostea dragoste. Și în timp ce orele acelei zile fierbiți trec, amintirile vin de niciunde și te poartă în trecut, asemeni păsărilor colibri care pot zbura înapoi.

Cartea ne introduce în intimitatea unei familii, cu secretele ei, cu dragostea și pasiunile ei, cu tensiunile și traumele ei. ”Fetelor, nu suntem o familie de lași. Ne confruntăm cu temerile noastre!” obișnuia să spună mama Ellei. Și povestea este o continuă confruntare: cu dureri, cu rușini și umilințe, cu traume fizice și psihice, cu neputințe, cu înfrângeri și rătăciri.

Până la urmă, cartea este despre iertare și despre puterea de a merge mai departe, acceptându-ți toate imperfecțiunile și slăbiciunile cărora, poate, nu ai știut mereu să le faci față. Despre greșeli și despre împăcarea cu tine și cu cei pe care îi iubești.

Sigur, m-a prins povestea depănată de autoare și am așteptat și eu finalul narațiunii pentru a afla alegerea personajului principal, Elle Bishop. Mi-a plăcut construcția cărții, fiecărei ore dintr-o singură zi revenindu-i ani din trecut, amintirile deșirându-se asemeni aței de pe un ghem.

Dar simt nevoia unei mărturisiri: mi-e tot mai greu să aleg o carte care să mă fascineze cu adevărat. Și pierd tot mai mult timp în librării, răsfoind și iar răsfoind, în încercarea de a găsi ceva care să îmi placă așa cum aș dori eu să îmi placă. Ultima carte care m-a copleșit este ”Confiteor” a lui Jaume Cabre. Cred că ceea ce aș putea reproșa autorilor pe care i-am citit este faptul că – din punctul meu de vedere – nu reușesc să construiască personaje puternice, ”nemuritoare”, așa cum eram obișnuită cu autorii clasici. Rareori cărțile îmi rămân în memorie, rareori mă marchează personaje și întâmplări. Ardia Ardevol al lui Jaume Cabre; Humboldt al lui Saul Below; Kya Clark a Deliei Owens. Cam acesta este genul personajelor pe care îmi doresc să le descopăr în paginile cărților pe care le citesc. Personaje care să mă bântuie mult după ce cartea se odihnește, deja, în raftul bibliotecii.

    

Niciun comentariu: