Personajele compuse de Philip Roth își duc viețile aparent convențional, cu prea puține excese la suprafață, pentru că toate excesele au loc în secret.
Profesorul Coleman Silk dorește să beneficieze de drepturile sale umane și nu mai are răbdarea necesară parcurgerii etapei drepturilor civile. Se autodefinește, se recreează, nemulțumindu-se cu ceea ce viața i-a oferit. Delphine Roux caută și ea o existență proprie, refuzând rețetele în construirea propriei personalități. Dar în efortul de a se edifica, se subminează pe sine. Les Farley, întors din Vietnam, simte că nu mai are nicio legătură cu lumea ”normală”, de acasă. Războiul îl învățase că față de inamic nu poți avea decât ură. Și odată ce ai început să urăști, nu te mai poți opri.
Fiecare lasă, în trecerea prin această lume, o urmă. Impurități, cruzime, abuz, greșeală. Orice curățire este o glumă, iar puritatea o fantezie. Lăsăm în urmă tot ce înseamnă elementara noastră lipsă de perfecțiune. Pata fiecăruia dintre noi. Pata umană.
Toate personajele, în experiențele de viață pe care autorul le creează pentru ele, ajută să înțelegem că, deși există dorința de a stăpâni lucrurile, lucrul care trebuie stăpânit cu adevărat este propria ființă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu